Guvernul vrea să finalizeze Autostrada Transilvania și să înceapă Autostrada Vest – Est și a Sudului

Strategia Guvernului în domeniul infrastructurii rutiere include finalizarea Autostrăzii Transilvania, o lucrare veche de aproape 10 de ani, dar și începerea unor autostrăzi noi, precum Autostrada Vest – Est (Târgu Mureș – Iași – Ungheni) și Autostrada Sudului (București – Timișoara).

Alte proiecte din programul de guvernare 2013-2016, care nu include însă și o estimare a numărului de kilometri de autostradă care vor fi construiți, sunt finalizarea Autostrăzii Nădlac – Arad – București (Coridorul IV), realizarea Coridorului IX paneuropean (Autostrada București – Ploiești – Focșani – Bacău – Pașcani), finalizarea tronsonului Brașov – Predeal – Comarnic și a centurii București la profil de autostradă (nord și sud).

Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 și început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu compania americană Becthel care trebuia executat până cel târziu în 2012. Pe fondul disputelor politice inițiate de partidele care s-au succedat la guvernare și fără bani alocați de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent nu au fost executați decât 52 kilometri.

Premierul Victor Ponta a declarat în noiembrie, la finalizarea tronsonului Cernavodă-Medgidia al Autostrăzii Soarelui, că vrea ca în următorii patru ani România să aibă alte câteva autostrăzi esențiale, el spunând că „nu dă cifre pentru că au dat alții înaintea lui și s-au făcut de râs”.

El a susținut că autostrăzile reprezintă singura șansă ca România să se dezvolte.

„În strânsă concordanță cu strategia construcției de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanță cu definirea polilor de dezvoltare și aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanțe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă”, se mai arată în program.

Guvernul anunță că vor fi construite 50 de variante de ocolire, iar programul de reabilitare a podurilor și pasajelor va fi continuat.

Totodată, printr-un program național de reciclare a drumurilor (PNRD), este vizată aducerea până în 2016 „în stare bună sau foarte bună” a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din cea de drumuri județene.

„Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, principalele criterii fiind separarea completă a activității de management de proiect de activitatea de întreținere și administrare a drumurilor, precum și organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid și eficient problemele apărute în decursul execuției”, arată autorii documentului.

În domeniul infrastructurii feroviare, Executivul își propune negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta – Odessa).

Totodată, din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășurată, 60% vor fi aduși la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase vor fi închiriate, concesionate „sau chiar dezafectate”.

Guvernul vizează și relansarea activității societății feroviare românești de marfă prin management profesionist, orientat pe obținerea de profit și valorificarea la maximum a potențialului acestei companii și abia ulterior, „după atingerea unui anumit nivel de creștere economică”, cedarea unui pachet minoritar de acțiuni.

La metrou se vizează finalizarea tronsonului 1 Mai – Laminorului, execuția tronsonului Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon și Piața Victoriei – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Henri Coandă.

Autorii documentului notează că în ultimii 20 de ani, România și-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene, cât și cu propriile interese pe termen lung.

„Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a țării este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existența unor autostrăzi sau drumuri expres”, se spune în document.